Tehnologia de cultura a amestecurilor de graminee si leguminoase

1. Lucrarile solului

    Aratura, cu plugul in agregat cu grapa stelata, se executa imediat dupa eliberarea resturilor vegetale ale plantei premergatoare, la adancimea de 20-22 cm, sau prin discuiri repetate (2-3), cu grapa cu discuri in agregat cu grapa cu colti, pentru lucerna semanata la inceputul toamnei.

    Pregatirea patului germinativ se executa cu combinatorul, la adancimea de semanat, realizata in preajma semanatului, in tehnologia intensiva se lucreaza cu grapa cu discuri in agregat cu tavalugul.

2. Epoca de semanat

    Amestecurile de graminee si leguminoase perene pot fi semanate incepand din a doua decada a lunii martie pentru sezonul de primavara, iar toamna se pot semana incepand din 20 august pana in 10 septembrie aceasta perioada fiind corelata cu zona in care ne situam. O atentie deosebita trebuie acordata secetei care poate cauza uscarea tinerelor plantute germinate si in final slabirea culturii s-au chiar compromiterea ei. Semintele germinate o data nu vor germina din nou. De aceea, alegerea corecta a epocii de semanat este foarte importanta, respectiv in primavara devreme, sau in august - septembrie, dupa ploile de vara. Acestea creaza conditii bune pentru instalarea gramineelor.

3. Norma de semanat

    Norma de semanat la amestecurile de graminee variaza intre 30-35 kg/ha. Doza minima se recomanda cand sunt asigurate conditiile optime de germinare a acestora.

4. Adancimea de semanat

    Semintele de graminee perene nu sunt mari si datorita acestui fapt adancimea de semanat variaza intre 1-2 cm primavara si 1,5-3 cm vara in functie de textura solului.

5. Pregatirea semintelor pentru semanat

    Semintele din amestecuri sunt diferite ca greutate. Semintele mai grele au tendinta de a se aseza la fundul sacului cauzand stratificarea acestora. Pentru acest motiv se recomanda amestecarea lor inainte de semanat si in semanatoare.

6. Fertilizarea

    Fertilizarea are influenta cea mai mare asupra productiei obtinute pe pajistile semanate. In cazul pajistilor care se utilizeaza prin pasunat este necesar a se lua in considerare dejectiile animalelor din timpul pasunatului.

    Azotul este un mineral important care decide nivelul proteinei in planta. Pentru amestecurile pe care le recomandam este binevenita fertilizarea cu 180-250 kg s.a/ha in fiecare an.

    Fosforul este si el important pentru aceasta grupa de plante. Acest element ia parte in procesele respiratorii, fotosintetice, in absorbtia azotului. Fertilizarile cu fosfor determina cresterea biomasei, stimuleaza o mai buna dezvoltare a radacinilor si microflorei din sol. Se recomanda fertilizarea cu 80-100 kg/ha fosfor s.a.

    Potasiul este responsabil cu modul de utilizare a apei in plante, ajuntand in acelasi timp si la cresterea hidratilor carbosolubili in planta.

    In cresterea si dezvoltarea amestecurilor sunt importante de asemenea si microelementele cum ar fi: magneziu, calciu, sodium, sulf, bor, molibden si cupru.

7. Fertilizarea organica

    Imbunatateste proprietatile fizice ale solului. In acelasi timp fertilizarea organica este o sursa importanta de macroelemente cum ar fi: azotul, fosforul, potasiul, precum si microelementele cum ar fi: cuprul, cobaltul, magneziu. Timpul optim de aplicare a fertilizantilor organici este toamna. Se recomanda o doza de 20-30 t/ha de gunoi de grajd, o data la 2-3 ani si 25 m3 /ha in cazul fertilizarii cu uree. Dozele recomandate in fertilizarea organica ar trebui reduse in cazul solurilor cu un continut bogat in azot si fosfor. Doze prea mari de azot cauzeaza imburuienarea terenurilor.

8. Controlul buruienilor

    Calea cea mai usoara de control al buruienilor este cosirea periodica, astfel incat buruienile sa nu fie mai mari de 15 cm. Utilizarea erbicidelor la amestecuri cu leguminoase nu este recomandata deoarece are loc distrugerea acestora din urma, in plus nu este eficient din punct de vedere economic.

9. Utilizarea mixta a amestecurilor

    Folosirea aceleiasi suprafete de pajisti, atat ca pasune cat si ca faneata, este o cale recomandata atat din punct de vedere economic cat si organizatoric. Pajistile folosite ca pasune ar trebui organizate in asa fel incat sa se reduca la minim efectele negative ale stationarii animalelor pe aceeasi suprafata. Mentinerea animalelor pe aceeasi suprafata mai multe zile decat optimul afecteaza regenerarea speciilor si in consecinta are loc un dezechilibru intre specii, in final aparand cresterea numarului de buruieni.

 

 

GREEN MASTER